text aberant

mi-am rupt mana dreapta acum doua zile. Radu imi tot zice ca nu e nimic dar eu simt, simt cum sangele se opreste si incearca sa zboare.
Sunt patrunsa de ace, tot trupul e verde cu sani tociti.
Inca mai beau din vodka de aseara, acel gust de zeama mucegaita ma satisface. Intr-o coma a imaginii imi desfasor activitatea, posedata. Stiai ca pot sa zambesc mudar? Uite, asa, asa….
In fiecare zi rad de mine isteric chiar si atunci cand plang. Imi place sa mananc capsuni bezmetice, ma ajuta si mai mult sa rad. O mare aberatie hilara ma cuprinde in palme si-mi spune: “vreau sa te sarut”…… Cum?Razand?
Cine ma prinde? Boabe de cafea? Neagra ceata? Veniti prieteni!
Drama existentiala formata din patru picioare harsupalitice sta intinsa pe scaunul de ceara in timp ce lichidul incadescent curge sistematic intr-o cana triunghiulara. Pantecul ii e prins in metamorfoze fatidice ce inseala lumea compusa din mandragore.
Putem sa facem schimb de umbre? Umbra mea e polimorfa si se hraneste cu draci albi sau negri, asta depinde de sezon. A ta cum e?


Tatuaje gnostice sunt imprimate in ochiul epistemic
O vena moarta se joaca incet cu sangele ramas
Nebunul nu inceteaza sa-si sfasie trupul
Isi macina privirea,
Apoteotice idei ii vibreaza in cap
Devine azi scheletul luptei.
Degeaba l-au formolizat,
el inca exista prin ochiul meu.
Nebunul in nebunia lui
Fiinta bolnava de zenit.